Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Muzeul Etnografic
IARNA Marți - Duminică 09.00- 17.00 Luni - ÎNCHIS VARA Marți - Duminică 10.00- 18.00 Luni - ÎNCHIS
SĂCELE
Bd. Brașovului nr.153
localizare cu Google Maps
Muzeul Etnografic din Săcele funcţionează într-o clădire monument istoric atestată documentar în anul 1543, ce a servit ca loc de strângere a dijmelor timp de trei secole.
În sud-estul Ţării Bârsei, aproape de Braşov, la contactul dintre munte şi şes există un grup de şapte sate care alcătuiesc microzona etnografică „Săcele”: Baciu, Turcheş, Cernatu, Satulung (actualul municipiu Săcele), Tărlungeni, Zizin şi Purcăreni.
Expoziţia permanentă, ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, spaţiu de locuit, costume populare ca repere de identificare a unui anumit topos cultural). Expoziţia înfăţişează ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele, prezentând atât lumea comună mocanilor şi ceangăilor, cât şi distincţiile identitare.
Lipsa terenurilor arabile întinse i-a obligat pe locuitorii celor şapte sate săcelene să se ocupe de oierit, devenind o puternică zonă pastorală de tip transhumant. Astfel, s-a dezvoltat o puternică industrie casnică textilă, nelipsind nici unei gospodării instrumentarul tradiţional de prelucrare a lânii.
Deveniţi mai înstăriţi prin practicarea păstoritului transhumant, săcelenii au fost influenţaţi de modul de viaţă al orăşenilor din Braşov, înlocuind încă din secolul al XIX-lea piesele vestimentare tradiţionale lucrate din in, cânepă şi pănură, cu altele noi din mătăsuri, tull, şifon, borangic, postavuri fine.
Relaţia urban-rural aduce în prim plan fenomenul de aculturaţie. Aşezările săcelene, situate în proximitatea oraşului Braşov, sunt puternic influenţate de modelele de viaţă urbană.
Lipsa terenurilor arabile întinse i-a obligat pe locuitorii celor şapte sate săcelene să se ocupe de oierit, devenind o puternică zonă pastorală de tip transhumant. Astfel, s-a dezvoltat o puternică industrie casnică textilă, nelipsind nici unei gospodării instrumentarul tradiţional de prelucrare a lânii.
Deveniţi mai înstăriţi prin practicarea păstoritului transhumant, săcelenii au fost influenţaţi de modul de viaţă al orăşenilor din Braşov, înlocuind încă din secolul al XIX-lea piesele vestimentare tradiţionale lucrate din in, cânepă şi pănură, cu altele noi din mătăsuri, tull, şifon, borangic, postavuri fine.
Relaţia urban-rural aduce în prim plan fenomenul de aculturaţie. Aşezările săcelene, situate în proximitatea oraşului Braşov, sunt puternic influenţate de modelele de viaţă urbană.
